Șard – Zutor – Petri

Rezervaţia arheologică de la Porolissum –capitală a provinciei Dacia Porolissensis 123 d.Ch– cuprinde un important centru preistoric (neolitic, bronz, hallstatt) şi dacic situate pe Măgura Moigradului (cca.15 ha), precum şi fortificaţii romane, valuri de pământ, (pe cca 8 km lungime), şanţuri şi ziduri de apărare, două castre romane, aşezarea civilă a castrului mare vicus -militar, aşezarea civilă urbană – municipiul roman Porolissum, necropole romane, amfiteatru roman, două aliniamente de apeducte pe piloni cu o lungime de cca 300 m.

Drumul Roman (youtube) – in zona castrului roman Optatiana

La Topa Mica se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri.

Valea Șardului

Șard : in magh. Sár în trad. „noroi„, in germana Schard – ciob.
Șardu, colocvial Șard, alternativ Șardu Unguresc, (în maghiară Magyarsárd, colocvial Sárd, în trad. „Noroieni”) este un sat în comuna Sânpaul din județul Cluj.

Șoard Mureș Șoard, mai demult Șard, Soardu (în dialectul săsesc Schord, în germană Schard, în maghiară Küküllősárd, Sárd) este un sat în comuna Vânători din județul Mureș.
Șard (în maghiară Sárd, în germană Schard) este un sat în comuna Ighiu din județul Alba, Transilvania, România. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1238.

Sardinia a fost colonizată de sarzi, care au migrat, ca și latinii din regiunea Dunării. A fost cucerită de Romani în 238 î.Hr. Limba sardă (în sardă: limba sarda) este principala limbă vorbită în Sardinia, Italia și este considerată a fi cea mai conservatoare limbă romanică. Datorită acestei istorii a insulei, care a fost izolată de continent pentru mii de ani, și doar în vremurile recente a fost mai ușor de comunicat cu continentul, a fost posibil să se mențină anumite caracteristici ale limbii latine vulgare arhaice dispărute în alte zone. Una din caracteristicile acestei limbi este lipsa cuvintelor de origine grecească, care sunt prezente în toate celelalte limbi romanice. De asemenea, limba sardă are și multe cuvinte care sunt mai apropiate de cele din limba română decât de latină sau italiană.

Kalotaszeg

welcometoromania.ro/Cluj_Aghires

welcometoromania.ro/Cetatea_Almasului

Nagy Petri

3 TUMULI !? in Petrindu

kutyahon.de/erdelyi.templomok/nagypetri, sec.XIII

wikipedia.org/wiki/Biserica_reformata din_Petrindu

Alexandru Pele – Elemente lexicale străromâneşti.
Petri – arhaism pentru pietre.
Petru – Unul dintre cele mai frecvente şi răspândite prenume, Petru este o creaţie proprie onomasticii creştine. Vechimea (atestările documentare încep din sec. XIV), frecvenţa mare şi răspândirea numelui în toate regiunile româneşti au avut ca urmare apariţia unor numeroase derivate şi variante: Petru, Petrucă, Petruş, Petruşor, Petruţă, Truţă, Petraş, Petraşcu, Petre, Petrişor etc. TOPONIME: Petra (Mehedinţi), Petrachei (Gorj), Petrăcheşti (Buzău), Petrăchioaia (Ilfov), Petrani (Bihor), Petreanu (Vrancea), Petreasa (Alba, Bihor), Petreni (Alba, Harghita, Hunedoara), Petreşti (Alba, Argeş, Bacău, Cluj, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Satu-Mare, Vrancea) etc.
Sutor – ciutură, ciuturi, s.f. Găleată sau vas făcut din doage sau dintr-un trunchi scobit, care serveşte la scos apa din fântână. ALTE LIMBI/DIALECTE: ar. čiutură, pl. čiuture; čitură şi čutră; alb. čutrë “bariletto del vino”; it. ciotola “blid, vas”. TOPONIME: Ciutura (Dolj), Ciutăreşti (Bacău). r. ciutură > m. csutora “

Publicitate