Tribunalul Cluj: Primăria nu mai poate şantaja clujenii să doneze terenuri pentru a obţine autorizaţie de construire

caz_antonio_gaudi

Ziar de Cluj relata în iunie 2016 situaţia unui clujean privind modul în care angajaţii primăriei îi condiţionau emiterea autorizaţiei de constuire a unei case în zona Borhanci de un act de donaţie a unei surpafeţe de 100 de metri pătraţi către domeniul public al municipiului Cluj-Napoca.  Nemulţumit de “şantajul instituţional” al  funcţionarilor publici, Dan M. a acţionat în judecată Primăria, iar Tribunalul Cluj a decis că municipalitatea nu îl poate obliga pe acesta să renunţe cu titlul gratuit la o parte din terenul pe care dorea să îşi ridice casa.
Nemulţumit de modul în care funcţionarii din Primăria Cluj-Napoca înteleg să îşi facă datoria, în încercarea de a obţine o autorizatie de construire pentru a-şi ridica o casă în cartierul Borhanci, Dan M. ne-a semnalat, în iunie 2016, că se consideră şantajat de către angajaţii Primăriei, acuzându-i pe aceştia de rea credinţă. Motivul invocat de angajaţii primăriei pentru “exproprierea” fără o justă despăgubire” era că într-un viitor foarte îndepărtat, la o dată necunoscută de nimeni, strada Antonio Gaudi ar urma să fie lărgită la 16 metri.
În 2015, Dan M. a depus o documentație tehnică de autorizare a construirii unui imobil pe terenul de 750 metri pătraţi situat pe Str. Antonio Gaudi. Prin PUG-ul adoptat în 2014, prin HCL 493/22.12.2014, s-a prevăzut ca restricție existența unei servituți de utilitate publică asupra terenului supus autorizării. Servitutea de utilitate publică vizează lărgirea profilului străzii Antonio Gaudi la 16m.
“În august (2015 nr red.) am depus prima cerere pentru împrejmuirea parcelei. Am primit autorizaţia de împrejmuire pentru un profil al străzii de 12 metri, în luna septembrie. În opinia mea, au greşit. După care am depus cerere pentru proiectul de casă. Am primit, după încă o luna, respingerea prin care mi-au spus: “mai trebuie să faci o dezmembrare până la profil de 16 metri al străzii, pentru că aşa scrie în PUG şi în certificatul de urbanism. M-am supărat atunci pentru că nu mi-au spus în urmă cu o luna când mi-au dat autorizaţia şi am dezmembrat terenul la profil de 12 metri. Nu ştiu de ce iniţial nu şi-au dat seama. M-am dus şi am redepus, din nou. Când am mers în noiembrie la Primărie să redepun din nou documentaţia au zis da, e în regulă, dar trebuie să ne donezi terenul dezmembrat”, a afirmat Dan M anul trecut.
După opt luni de negocieri cu primăria, reprezentanţii instituţiei îi condiţionau clujeanului eliberarea actului administrativ (autorizaţia de construire) motivând că proprietarul trebuie sa doneze suprafaţa de 100 de metri pătraţi administratiei publice, pentru ca în viitor strada urma să fie lărgită la 16 metri. Conform DEX-ului condiţionarea primăriei era de fapt un şantaj adminsitrativ.
Nemultumit de faptul ca Primaria nu i-a dat un răspuns scris cu privire la aşa-zisul act de donaţie, clujeanul a ajuns până în audienţă la viceprimarul de la acea vreme, Gheorghe Surubaru, actualul city manager. Şurubaru, pentru a clarifica situaţia, le-a chemat la discuţii pe Corina Ciuban şi Aurora Roşca. Aici, Corina Ciuban a afirmat că nu poate ataşa cererea de transfer a parcelei la raspunsul dat proprietarului terenului de frica unui denunţ penal.
“Am cerut să ni se spună cărui paragraf de lege ni se cere să donăm terenul. Am solicitat să ni se răspundă în scris şi să ne fie ataşat modelul de cererea de transfer. În audienţă la viceprimarul Gheorghe Surubaru, Corina Ciuban a afirmat „nu vă putem da în scris aşa ceva pentru că nu este legal şi îmi faceţi plângere penală”. Şi atunci de ce îmi cereţi, am întrebat eu. Mi se pare definiţia şantajului, că nu puteţi să îmi răspundeţi în scris, dar, totodată, asta e singură soluţie agreată de voi”, a afirmat Dan M.
Clujeanul consideră că abuzul la care a fost supus a devenit o practică în Primăria Cluj-Napoca, iar dezvoltatorii imobiliari, pentru a nu mai pierde timp, cedează de cele mai multe ori acestui “şantaj” şi donează sau transferă cu titlu gratuit sute de metri pătraţi în favoarea Primăriei, pentru a obţine cât mai repede autorizaţia de construire.
“Asta mie mi se pare un şantaj, pentru că ei, efectiv, spun „fă-mi o cerere”, iniţial, de donaţie. Asta a fost în noiembrie, am şi martori care pot să certifice că aşa au afirmat, că donaţia ar fi singura soluţie. Acum trei săptămâni, mi-au spus să fac o cerere de transfer cu titlu gratuit. Asta trebuie să faci că să îţi primeşti autorizaţia mi-au spus. Când am cerut să îmi dea în scris acest lucru în scris au zis că „asta nu o să ţi-o dăm în scris niciodată”. Mă consider şantajat în această situaţie. Nu văd altă definiţie la această practică decât şantaj. Eu respect absolut tot ce au solicitat ei. Am făcut două dezmembrări şi doresc să construiesc pe parcela din spate. Verbal îmi spun fă ca şi ceilalţi. După ce şi-au dat seama la un moment dat că e un abuz, să îmi ceară să donez sau să transfer terenul, nu mi-au mai spus că asta trebuie să faci, ci au spus „fă ca şi ceilalţi altfel nu primeşti autorizaţia”. Corina Ciuban şi Aurora Roşca au afirmat asta în faţă mea şi a viceprimarului. Terenul în cauza este luat cu credit pe 10 ani, iar când a fost la banca mi-au spus, OK, dacă vrei să îl donezi trebuie să ridicăm ipotecă, pentru că e cu ipotecă pe noi. În acest moment, reprezenanţii băncii fac o reevaluare că să ridice ipoteca şi să o mute pe parcela din spate. Ca idee, mi-au spus şi cei de la banca, ceea ce face Primăria e un abuz. Oamenii din domeniul bancar ştiu de chestia asta, pentru că toate băncile sunt asaltate, momentan, de cereri de transfer de genul asta, prin care vin oameni ca şi mine, în aceeaşi situaţie. Reprezentanţii băncii au afirmat că terenul a crescut ca valoare în zonă, deci ei sunt acoperiţi dacă mută ipoteca”, a mărturisit în iunie 2016 Dan M.
Pentru că nu a dorit să cedeze “şantajului instituţional”, Dan M a acţionat în judecată Primăria Cluj-Napoca. In minuta şedinţei din 29 februarie 2017, Tribunalul a decis: “Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul M B D în contradictoriu cu pârâţii P MUN. CLUJ-NAPOCA, UAT Mun. Cluj-Napoca, prin primar,şi pe cale de consecinţă, Constată caracterul nejustificat al refuzului de a emite autorizaţia de construire pentru investiţia având ca obiect construire locuinţă unifamilială D+P+Er, amplasată în Cluj-Napoca, Str. Antonio Gaudi nr. 29. Obligă pârâtul de rd. 2 la demararea şi finalizarea procedurii de transfer/expropriere pentru cauză de utilitate publică în condiţiile Legii nr. 255/2010, cu plata preţului/unei juste şi prealabile despăgubiri, pentru terenul în suprafaţă totală de 87 mp, cu nr. cad. 309931 şi 318266. Obligă pârâţii la plata în favoarea reclamantei a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, taxa judiciară de timbru şi suma de 4800 lei, cu titlu de onorariu avocaţial. Ia act că pârâţii nu au solicitat cheltuieli de judecată”.
Numai anul trecut au fost înregistrate în Cluj-Napoca 172 de acte de donaţie care la un calcul sumar de 100 de euro pe metru pătrat, la o medie de 100 metri pătraţi de teren cedat, rezultă că primăria Cluj-Napoca s-a împroprietărit cu terenuri în valoare de 1,72 milioane de euro. Confruntați cu posibilitatea de a le fi respinse documentațiile de autorizare, față de atitudinea  abuzivă a autorității publice, beneficiarii certificatelor de urbanism în care sunt notate servituți de utilitate publică renunță practic la dreptul lor de proprietate pentru a reglementa în locul autorității situațiile de această natură și a putea obține autorizațiile de construire solicitate. Pe de o parte, nu se cheltuie bani pentru despăgubiri și pe de altă parte Municipalitatea se îmbogățește prin dobândirea în mod gratuit a tuturor terenurilor donate.

Publicitate
Publicat în Legislație | Etichetat , , , , , , | Lasă un comentariu

Utilitati Parcele la Drumul Fagetului

util2017-04-04 13.17.092017-04-04 13.18.062017-04-04 13.16.13323609

Publicat în bdul Fagetului | Etichetat , , , , , , , | Lasă un comentariu

av.Linca vs ”perimetrul roșu”

l1l2l3l4l5l6l7

Publicat în bdul Fagetului, Legislație | Etichetat , , , , | Lasă un comentariu

Certificat Urbanism la b-dul Făgetului

2065mpcu7cu1cu3cu4cu5cu6

Publicat în bdul Fagetului, Parcele Faget | Etichetat , , , , , , | 1 comentariu

Casa pe roți – fără autorizații de construcție și fără impozite.

Blue Sky 825 Deluxe: 10.800+tva la cheie exact cum se vede in imagini. caseperoti.com.1035810Casele standard sunt clasa A energetic adica foarte bine izolate termic. In conditiile in care afara avem -5 grade, inauntru avem +24,5grade. Alte modele –  caseperoti.com12

BlueSky 830 Winter – 12.400€+tva – poate fi folosită și iarna. Are pereti cu 10cm izolatie. Pat 1400/2000. Bucatarie  utilata cu plita electrica, hota, chiuveta inox, baterie inox, masa extensibila, canapea extensibila. Baie complet functionala.winterwdouble

Publicat în Case | Etichetat , , , , , , | Lasă un comentariu

1Ha pe ”b-dul” Făgetului

judet CLUJ, UAT Cluj-Napoca Nr.Cadastral 327428 & 326451 pe ANCPI

1050mp4
Proprietar SC Alex Imreh SRL vinde în intravilanul Clujului, teren pentru construcții,  cu suprafața totală înainte de PUZ >13000mp, cu utilități – curent, gaz, apă, canalizare. Poziționare aproape de Hotel Stil, pe partea opusă. Către firme pret cu TVA inversat.
Mail – Alex.Imreh@gmail.com. Tel.0722-290489, 0742-669918.
Pozitie GPS – 46.729909, 23.586715 >> Google Maps  <<
Certificat de Urbanism
 Nr.4810 din 26.09.2016 ULID, POT 20%, CUT mx 0.6

racord

Tranzacțiile imobiliare vor fi scutite de impozit dacă nu depășesc 100.000 euro Incepand cu 1 februarie 2017, tranzacțiile imobiliare sunt scutite de impozit dacă se încadrează în plafonul de 450.000 de lei, iar peste această sumă se va aplica o cotă unică de impozitare de 3%. 2018 PUG – PUZ FăgetPUZ 8/18.

ulidISge3d4

 

 

Publicat în bdul Fagetului, Oferte, Parcele Faget | Etichetat , , , , , , , | Lasă un comentariu

Zero impozite pentru clădirile construite în scopul vânzării

1.11.2016 – Senatul a votat marţi propunerea legislativă formulată de senatorul PSD Şerban Nicolae prin care dezvoltatorii imobiliari vor putea fi scutiţi de impozitul pe clădirile noi, construite în scopul vânzării, scutirea urmând a se aplică de la momentul finalizării imobilelor până la data valorificării acesteia prin vânzare sau cedarea folosinţei. For decizional pe acest proiecte este Camera Deputaţilor.
„Scutirea de impozit operează de la data procesului verbal de recepţie, încheiat la finalizarea construcţiei. Scutirea de impozit încetează, după caz, la data valorificării construcţiei prin vânzarea sau cedarea folosinţei sau la data începerii utilizării construcţiei. Pentru clădirile-construcţiile menţionate, impozitul se datorează de la data valorificării sau de la data începerii utilizării”, se arată în propunerea legislativă amendată de Comisia de buget a Senatului.
„Mai ales în perioada de vârf a crizei imobiliare, când lipsa de lichidităţi băneşti a blocat majoritatea tranzacţiilor, s-au înregistrat ani de zile între momentul finalizării construcţiilor şi momentul vânzării sau cedării folosinţei. Dezvoltatorii imobiliari au la dispoziţie două variante: fie includ sumele plătite ca impozit în preţul de vânzare al imobilului, fie nu includ aceste sume în preţ, în speranţa deducerii acestor cheltuieli la momentul vânzării. (…) Dincolo de pierderile comerciale fireşti în cazul mărfii deţinute pe stoc o perioadă îndelungată, pentru constructori se adaugă pierderi băneşti semnificative prin obligarea la plata impozitului pe clădiri înainte de valorificarea produsului finit”, explică senatorul Şerban Nicolae, potrivit Capital.ro, în expunerea de motive a propunerii sale legislative.
În timp ce iniţiatorul proiectului, senatorul Şerban Nicolae, vede iniţiativa drept benefică şi având drept scop aplicarea unui regim just şi echilibrat pentru toţi producătorii de bunuri, nu toţi cetăţenii sunt de aceeaşi părere. In plus, spune Executivul, prin propunerea legislativa este afectat bugetul autoritatilor locale, fara ca initiatorul sa mentioneze sursa de acoperire a acestor minusuri la bugetul local. Proiectul urmeaza sa mearga la Camera Deputatilor, for decizional in acest caz.
Sursa : epochtimes-romania.com/news/cadou-de-la-serban-nicolae-pentru-dezvoltatorii-imobiliari-zero-impozite-pentru-cladirile-construite-in-scopul-vanzarii

Prevederea a mai fost introdusă de Senat la momentul dezbaterii actualului Cod Fiscal, dar Camera Deputaților a eliminat această propunere. < cursdeguvernare.ro

Senatorul PSD Şerban Nicolae vrea să modifice articolului 456 din Codul Fiscal. Potrivit propunerii legislative, acesta vrea ca dezvoltatorii imobiliari să fie scutiţi de plata impozitului pe cladire, în cazul ansamblurilor imobiliare pe care le finalizează, și pe care nu le-au valorificat încă, prin vânzare. < b1.ro

Guvernul nu a sustinut propunerea legislativa, apreciind ca ”prevederea impusa este lipsita de precizie si claritate”. < wall-street.ro

Publicat în Legislație | Etichetat , , , , , | Lasă un comentariu

Parcele la B-dul Făgetului

ge3d5kmracordfirida9mPDF regulament local de urbanism Cluj-Napoca

  • POT 20% – se pot face case sau duplexuri pe fiecare parcelă de 1000mp dar se poate face și clădire mai mare de interes public gen școala.
  • Utilități la Drumul Salicii 107R – curent, gaz, apa, canalizare.
  • Lucrări de modernizare la Drumul Făgetului – asfaltare, iluminare, trotuare, fibră optică, pistă de biciclete, infrastructură utilitați. Cablu curent privat.
  • Suprafata totala teren cadastrat = 4.315+8.387+215+310 = 13.227mp
  • Conform PUG 2015 teren categoria ULid
  • UTILIZĂRI ADMISE – Locuinţe individuale (unifamiliale) de tip izolat cu o unitate locativă pe parcelă. POT maxim 20%.
  • Coordonate GPS 46.730792, 23.586374 – link Google Maps
  • CARACTERISTICILE PARCELELOR: Prin operaţiunea de reparcelare toate parcelele cu destinaţie rezidenţială rezultate vor îndeplini cumulativ următoarele condiţii: a)vor avea front la stradă, b)lungimea frontului la stradă va fi mai mare sau egală cu 18 m, c)adâncimea va fi mai mare decât frontul la stradă, d)suprafaţa va fi mai mare sau egală cu: 1000 mp, e)vor avea formă regulată.
  • AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR: Clădirile se vor retrage în mod obligatoriu de la limitele laterale de proprietate cu o distanţă minimă de 4,50 m. Clădirile se vor retrage de la limita posterioară a parcelei cu o distanţă minimă egală cu înălţimea clădirii, dar cu nu mai puţin decât 12 m. Garajele, inclusiv cele incluse în corpul principal de clădire, se vor putea alipi limitelor laterale ale parcelei, cu condiţia ca înălţimea calcanului rezultat să nu depăşească 2,80 m. Garajele se vor retrage cu cel puţin 12 m faţă de limitele posterioare ale parcelei.
  • AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu înălţimea clădirii mai înalte, măsurată la cornişă sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 4,5 m. În cazul în care încăperi principale sunt orientate spre spaţiul dintre cele două clădiri, distanţa minimă va fi de 6 m.
  • ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR Regimul de înălţime maxim admis este de două niveluri supraterane (parter şi mansardă, parter şi etaj sau demisol şi parter). Totalizat, regimul de înălţime nu poate depăşi una dintre următoarele configuraţii: (S)+P+M, (S)+P+1, D+P (semnificaţiile prescurtărilor: S – subsol, D – demisol, P – parter, M – mansardă). Înălţimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la cornişa superioară sau la aticul ultimului nivel, în punctul cel mai înalt, nu va depăşi 8 m. Înălţimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la coama acoperişului, în punctul cel mai înalt, nu va depăşi 12 m.

a01323609pe site-ul ANCPI – judet CLUJ, UAT Cluj-Napoca, nr. cadastral 317186

PUZ
Propunere PUZ arh. Adina Schmidt
Publicat în bdul Fagetului, Oferte, Parcele, Parcele Faget | Etichetat , , , , , , , | 1 comentariu

În noul Cod fiscal, cu intrare în vigoare din 2016, apar schimbări importante la capitolul impozitul pe tranzacţiile imobiliare.

sursa: Vești proaste! Ce pregătește ANAF pentru 2016 ?
ARTICOL SCRIS DE: REDACTIA MONITORUL IN 10 SEPTEMBRIE 2015

Impozitul pe tranzacţiile imobiliare va fi calculat la preţul din contract, din 2016, chiar dacă este sub valorile minime din grila notarială. În prezent, dacă valoarea declarată este mai mică decât cea din grila notarilor, impozitul se calculează în funcţie de aceasta din urmă. În schimb, de anul viitor, notarii vor transmite fiscului datele despre persoanele care au vândut sub nivelul din grilă, potrivit noului Cod fiscal.

În noul Cod fiscal, cu intrare în vigoare din 2016, apar schimbări importante la capitolul impozitul pe tranzacţiile imobiliare. Astfel, la art 111, alin 4 se arată că impozitul “se calculează la valoarea declarată de părţi  în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici, notarul public notifică organelor fiscale respectiva tranzacție”. Prin urmare, impozitul va fi calculat la valoarea declarată de părţi, indiferent dacă această valoare este sub cea minimă din grila notarilor.

În prezent, Codul fiscal prevede că impozitul “se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză”.

Conform legii în vigoare în acest moment, impozitul se calculează la preţul din contract doar dacă acesta este mai mare decât cea mai mică valoare pentru zona, localitatea etc din grila notarială. Dacă preţul de vânzare este inferior valorii minime, impozitul calculează la această valoare minimă.

În concluzie, noul Cod fiscal elimină obligaţia de a plăti impozitul în funcţie de grilă, dar introduce obligaţia notarilor de a anunţa fiscul cu privire la tranzacţiile încheiate la preţuri mai mici decât cele “oficiale”. În aceste condiţii, fiscul va considera că există o suspiciune rezonabilă că valorile declarate nu sunt reale şi ar putea face verificări.

   Care sunt cotele de impozit? 

Cotele depind de perioada în care au fost deţinute imobilele. Astfel, dacă au fost dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv, impozitul este de 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusive şi de 6.000 lei + 2% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusive, dacă au valoarea peste 200.000 lei.

Pentru imobilele dobândite la o dată mai mare de 3 ani, impozitul este 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusive şi de 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv, dacă au valoarea peste 200.000 lei.

Publicat în Legislație | Etichetat , , , , | Lasă un comentariu

Piata Imobiliara in 2015

Piata afacerilor – Studiu Darian – Comunicat de presa, 03-08-2015

Preţul mediu de tranzacţionare a apartamentelor vechi la nivel naţional a fost de 674 euro/metru patrat in primul semestru al anului, in timp ce locuinţele noi s-au vandut la o medie de 779 de euro pe metru patrat, potrivit unei analize a companiei de consultanţa şi evaluare Darian.2015 „Cel mai bun semnal al revenirii pieţei imobiliare este dat de interesul manifestat atat de investitorii noi pe piaţa din Romania, cat şi de revenirea celor care aveau proiecte la noi in ţara şi care, in ultima perioada, au „hibernat”. Ne aşteptam in perioada urmatoare la o creştere a stocului de proprietaţi pe toate sectoarele pieţei imobiliare”, se arata in studiul Darian.
In cele mai mari 15 oraşe din ţara s-a inregistrat o stagnare a preţurilor la locuinţele vechi in ultimele şase luni, preţul mediu situandu-se la nivelul de 754 euro/metru patrat. La nivelul oraşelor mici, nivelul mediu de preţ a fost de la 570 euro/metru patrat, la acelaşi nivel cu cel inregistrat in ultimele şase luni. In decursul ultimelor 12 luni, scaderea preţurilor aferente apartamentelor vechi a fost sub 1%, iar in ultimele şase luni s-a inregistrat un plus de 0,1%. Comparativ cu perioada de inceput a crizei (anul 2008), preţurile apartamentelor vechi au scazut cu aproximativ 40% la nivel naţional.
In cele 15 oraşe considerate poli de dezvoltare preţurile au fost cuprinse intre 567 euro/metru patrat la Arad şi 932 euro/metru patrat la Cluj-Napoca, rezultand o medie la nivelul polilor de 763 euro/metru patrat, similara cu nivelul inregistrat in semestrul trecut, dar cunoscand o depreciere substanţiala de 41% faţa de perioada de inceput a crizei, anul 2008.
In Bucureşti s-a inregistrat o creştere de 0,5% faţa de semestrul anterior şi de 1,5% faţa de aceeaşi perioada a anului trecut. Celalalt segment al pieţei imobiliare – apartamente şi case nou construite – a inregistrat şi el o uşoara creştere.
Comparativ cu perioada de inceput a crizei (anul 2008), preţurile apartamentelor noi au scazut cu aproximativ 33%. In decursul ultimelor şase luni preţul mediu a inregistrat o uşoara evoluţie pozitiva, de aproximativ 0,4%, trendul in ultimele 12 luni fiind unul similar. Astfel, preţul mediu unitar la nivel naţional in semestrul I din 2015 s-a situat la nivelul de 779 euro/metru patrat. In general, in ultimele şase luni s-a inregistrat o tendinţa de creştere a preţurilor, atat la nivelul polilor de dezvoltare, cat şi la nivelul oraşelor mici.
Un aspect interesant al pieţei este orientarea cererii potenţiale spre apartamentele construite recent, in detrimentul celor vechi. Apartamentele noi pentru clasa medie şi medie-inferioara sunt construite in zonele periferice ale oraşelor, preţurile sunt mai mici decat cele ale apartamentelor vechi situate in zone mediane sau periferice şi, de multe ori, se acorda un bonus sub forma unui loc de parcare exterior.

Preţurile medii de tranzacţionare aferente caselor şi terenurilor au cunoscut o uşoara depreciere la nivel naţional (0,4% in cazul caselor şi 1,4% in cazul terenurilor), comparativ cu perioada smiliara a anului trecut. Cele mai scumpe case şi vile s-au vandut in Bucureşti, la un preţ mediu de 1.073 euro/metru patrat, in creştere cu 0,3% faţa de semestrul anterior, Bucureştiul fiind şi singura localitate cu peste 1.000 euro/metru patrat. Pe locul secund se situeaza Cluj-Napoca cu un preţ mediu de 870 euro/metru patrat, similar cu cel din semestrul trecut. Cele mai mici preţuri de vanzare se regasesc in continuare in Alexandria (429 euro/metru patrat) şi Botoşani (435 euro/metru patrat). Dintre oraşele mici, cu populaţie sub 125.000 locuitori, cele mai mici preţuri s-au inregistrat la Botoşani cu o medie de 435 euro/metru patrat şi Piatra Neamţ cu 440 euro/metru patrat. In semestrul analizat, preţul mediu inregistrat la nivel naţional la tranzacţionarea caselor a fost de 573 euro/metru patrat, continuandu-se tendinţa de depreciere uşoara (-0,1%).
Piaţa comerciala tinde şi ea spre stabilitate, inregistrand la nivel naţional doar mici variaţii comparativ cu semestrul anterior.
Faţa de al doilea semestru al anului 2014, Capitala şi-a menţinut aceleaşi niveluri de chirii şi grade de ocupare pe toate segmentele pieţei comerciale. Randamentele, insa, au inregistrat uşoare contracţii, cuprinse intre 25 şi 50 de puncte procentuale.

Terenurile agricole continua sa fie cautate in ciuda faptului ca, de la inceputul anului 2012, acestea s-au scumpit cu aproximativ 50%, inregistrand cea mai importanta apreciere dintre toate sectoarele pieţei imobiliare. Piaţa terenurilor agricole este structurata, in general, in doua segmente mari: piaţa primara (segmentul de piaţa compus din parcele mici de teren, 1 – 10 hectare, in general, doar cu titlu de proprietate, neintabulate) şi piaţa secundara (segmentul de piaţa compus din parcele de teren comasate, 50 – 2.000 de hectare, in general, intabulate şi cu situaţie cadastrala).
Principalele zone agricole ale Romaniei sunt: Campia Romana, Campia de Vest, Podişul Moldovei, Podişul Dobrogei, Depresiunea Transilvaniei şi Podisul Getic. Preţurile pentru un hectar variaza intre 1.800 de euro/hectar, in Campia Romana – Oltenia, şi 4.500 de euro/hectar in Campia Romana – Muntenia.

Publicat în Piata imobiliara | Etichetat , , , | Lasă un comentariu